UGSR 1990

Sigla Oficiala si Steagul UGSR More »

Prezidiul Congresului UGSR 2012

Prezenta Dl. Stefan Calinescu Presedintele UGSR in prezidiul Congresului More »

Congresul UGSR din 2012

Participantii la Congresul UGSR in 2012 More »

Sediul UGSR Bucuresti

Primul obiectiv recuperat din Patrimoniul UGSR. Sediul Central al UGSR din B-dul Regina Elisabeta 45 More »

Complexul UGSR - Sangiorz Bai din Bistrita Nasaud

Unul din Obiectivele importante de patrimoniu pentru care UGSR se lupta de ani in vederea recuperarii lui More »

 

Presedintele UGSR Dl. Stefan Calinescu a incetat din viata ieri 25.02.2016

UGSR Header

Stefan-Calinescu-UGSR-condoleante

Ultimul Titan al luptei sindicale din Romania a incetat din viata!

CONDOLEANTE FAMILIEI!

Primul Sindicat din Romania

UGSR saluta implinirea a 90 de ani de la înfiinţarea primului sindicat din România.

Cel al tâmplarilor

22.02.2015 |
90 de ani de la înfiinţarea primului sindicat din România: al tâmplarilor

În urmă cu 90 de ani, s-a înfiinţat primul sindicat muncitoresc recunoscut oficial în România, sindicatul lucrătorilor tâmplari, în frunte cu I.C.Frimu şi Voicu Andreescu-Râureanu, urmat la 13 şi 20 martie de înfiinţarea sindicatului strungarilor şi respectiv al lucrătorilor din fabricile de încălţăminte.

Un an mai târziu, numărul sindicatelor pe ramură, cu ziare proprii, a crescut. În 1906, au avut loc 340 de greve într-un singur an, printre care şi cea a celor 7.000 de mineri din Valea Jiului.

În 1907, anul marii răscoale, existau 55 de sindicate cu 8.470 de membri. Iritat peste măsură de proteste, guvernul a emis, la 20 decembrie 1909, „Legea Orleanu“, care prevedea: „Art.1 Interzicerea dreptului de sindicalizare pentru toţi salariaţii statului; Art.2 Interzicerea dreptului la grevă pentru aceeaşi categorie, precum şi pedepsirea instigatorilor“. De asemenea, legea respingea contractul colectiv de muncă. În urma acestor fapte, muncitorii au protestat prin grevă generală.

 

PREŞEDINTE UGSR,

Dl. Ştefan CĂLINESCU

Confederatii Sindicale Fantoma

Tribunalul Municipiului Bucureşti confirmă ilegalitatea constituirii unor confederaţii naţionale sindicale!

Tribunalul Municipiului Bucureşti, prin preşedinte Laura Andrei, a confirmat în adresa nr. 429/L/BIPR din 12.03.2013 faptul că organizaţiile sindicale Confederaţia Sindicatelor Independente Frăţia, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România şi Confederaţia Sindicală Cartel ALFA au fost constituite ilegal deoarece, pentru a fi înfiinţate legal, aveau nevoie de avizul Ministerului Muncii, aşa cum prevedea Legea nr. 52/1945, în vigoare până în anul 1991: 

„Urmare adresei dvs. nr. 496/04.03.2013, înregistrată la Tribunalul Bucureşti – Biroul de Informare şi Relaţii Publice sub nr. 429/L/BIRP/05.03.2013, prin care solicitaţi să vi se comunice dacă cele trei confederaţii enumerate mai jos au avut la constituire avizul Ministerului Muncii, conform Legii nr. 52/1945, vă comunicăm următoarele:

  1. Confederaţia Sindicatelor Independente Frăţia – dosarul nr. 353/PJ/1990 – nu are avizul Ministerului Muncii;
  2. Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – dosarul nr. 732/PJ/1990 – nu are avizul Ministerului Muncii;
  3. Confederaţia Naţională CARTEL ALFA – dosarul nr. 2283/PJ/1990 – nu are avizul Ministerului Muncii.”

 Menţionăm că primele două organizaţii care au fuzionat, creând CNSLR Frăţia, împreună cu CNS Cartel ALFA şi, ulterior, CSDR şi BNS au preluat şi administrat patrimoniul UGSR. Din coroborarea adresei Tribunalului Municipiului Bucureşti (foto) cu Rezoluţia nr. 197/P/2011 a Departamentului Naţional Anticorupţie  privind preluarea patrimoniului UGSR prin comiterea infracţiunii de înşelăciune (prezentată aici) şi Decizia nr. 8328/15 octombrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care se anula Tranzacţia Generală privind împărţirea patrimoniului între confederaţiile sindicale (prezentată opiniei publice în ziarul UGSR  „Solidaritatea” în nr. 2), rezultă următoarele:

  • Uniunea Generală a Sindicatelor din  România este proprietara de drept a patrimoniului sindical conform bilanţului contabil la 31 decembrie 1989;
  • Patrimoniul UGSR a fost înstrăinat şi administrat fraudulos de către persoane fizice şi juridice care nu aveau nicio calitate legală.

Având în vedere aceste probe indubitabile privind distrugerea unei imense averi la care au contribuit generaţii de salariaţi prin cotizaţiile sindicale, dintre care astăzi 4,7 milioane  sunt pensionari, UGSR solicită instituţiilor statului, justiţiei în primul rând, să facă dreptate în această cauză.

 decizie TB

Departament Comunicare UGSR

 

 

Luati mana de pe Averea Sindicatelor

Complex UGSR Caciulata
Complexul Calimanesti al UGSR

Având în vedere că în prezent unele grupuri politice încearcă să promoveze în Parlament un Proiect de lege privind regimul juridic al patrimoniului sindical, Uniunea Generală a Sindicatelor din România – UGSR solicită instituţiilor statului să nu naţionalizeze averea sindicatelor.

 Complex UGSR Sangeorz Bai
Complexul UGSR de la Sangeorz Bai
UGSR a transmis astăzi, 25 noiembrie 2013, Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, Curţii Constituţionale şi partidelor politice parlamentare, dovezile care  confirmă continuitatea istorică a acestei confederaţii sindicale care nu a fost niciodată desfiinţată sau dizolvată.
 
De asemenea, au fost transmise şi concluziile documentelor probatorii cercetate de DNA, care confirmă faptul că organizaţiile sindicale CNSLR-Frăţia, Cartel ALFA, BNS şi CSDR au acţionat ca un grup organizat la fraudarea patrimoniului UGSR.
 
În cazul în care autorităţile statului nu vor ţine cont de documentele prezentate, UGSR va apela la toate forurile internaţionale. Conform Constituţiei României şi Convenţiei nr. 87 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificată de statul român, „organizaţiile lucrătorilor şi a celor care angajează nu pot fi dizolvate sau suspendate pe cale administrativă.”
 
Prin adoptarea unui act normativ care nu ţine cont de existenţa UGSR, autorităţile statului încalcă Convenţiile OIM şi Directivele europene.
 
Preşedinte UGSR,
Ştefan Călinescu
 
Vă prezentăm în continuare Nota privind concluziile rezultate din analiza documentelor probatorii cercetate de DNA în privinţa patrimoniului sindical:
(citeşte) Ziarul Solidaritatea!
 
 

NOTĂ 

privind unele concluzii rezultate din analiza documentelor probatorii

cercetate de DNA pe baza cărora Confederaţiile Sindicale CNSLR Frăţia,

Cartel ALFA, BNS şi CSDR au acţionat ca un grup organizat în fraudarea continuă a patrimoniului UGSR.

Din conţinutul şi analiza efectuată rezultă că noile aşa-zise Confederaţii reprezentative şi-au atribuit dreptul de proprietate asupra patrimoniului U.G.S.R., prin procesul verbal din 04.07.1990, constatat de D.N.A. ca fiind un fals pe baza căruia s-a iniţiat şi trecut la constituirea de grupuri organizate în afara legislaţiei sindicale naţionale prin semnarea unor acorduri, protocoale, convenţii, prin care au încercat să dea o tentă de legalitate cadrului juridic în baza căruia să ia în proprietate şi în administrare PATRIMONIUL U.G.S.R., creat de membrii de sindicat începând cu anul 1906 şi până în anul 1990, când U.G.S.R avea în evidenţă 7,5 milioane membri de sindicat, din care la aceasta dată 4,5 milioane sunt pensionari.

Dincolo de toate cele constatate şi publicate de către organele abilitate ale statului, presă şi TV, privind faptele care au avut drept consecinţă devalizarea patrimoniului U.G.S.R. anexăm pentru documentare, rezoluţiile D.N.A. privind concluziile rezultate din documente şi cercetările efectuate cu privire la patrimoniul U.G.S.R., precum şi sentinţe ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, tabelele nominale privind patrimoniul imobiliar al U.G.S.R.

Faţă de cele menţionate vă rugăm ca potrivit legislaţiei în vigoare şi competenţelor dvs. să luaţi măsurile legale necesare pentru stoparea oricărei acţiuni de însuşire, înstrăinare sau administrare ilegală a patrimoniului U.G.S.R, să fie urgentată aplicarea măsurilor necesare în vederea recuperării mijloacelor financiare şi a patrimoniului UGSR de la cei vinovaţi care şi-au construit averi prin foloase necuvenite din însuşirea cotizaţiei sindicale.

În conformitate cu cerinţele legislaţiei actuale precizăm că atât dispoziţiile din Statutul CNSLR din martie 1990 (unde se prevede, fără nici o bază legală, că CNSLR preia prin absorbţie, ca succesor universal, patrimoniul UGSR, deşi nu a avut şi nu are, nici în prezent această calitate), cât şi procesul -verbal din 04.07.1990 (care are caracter fals), precum şi tranzacţia generală din 07.11.1991, fără valoare juridică de dobândire a proprietăţii (în care în mod neconform cu realitatea s-a folosit exprimarea “obţinerea patrimoniului “, care poate da naştere unei confuzii privind “dobândirea proprietăţii”), au constituit fundamente ale efectuării unor întabulări în cărţile funciare pentru imobile al căror proprietar era şi este UGSR.

În anul 1992 cele trei confederaţii înfiinţează SC SIND ROMANIA SRL, cu capital social 40% în numerar (fondurile lichide ale fostului Consiliu Central al UGSR) şi 60% în natură (imobile din patrimoniul DECOTS a UGSR prin reorganizare), practic capitalul fiind cel pe care cei trei asociaţi şi l-au împărţit conform tranzacţiei generale din 07.11.1991, constatată nulă de către DNA.

Ulterior, în 1993, CNSLR a fuzionat cu CSI Fratia, rezultând CNSLR Frăţia, iar în perioada următoare au apărut BNS şi CSDR, care au preluat părţi sociale din SIND ROMANIA S.R.L., în prezent patrimoniul fiind administrat după cum urmează: CNSLR Fraţia 37%, Cartel Alfa 28%, BNS 17,5%, CSDR 17,5%.

Asociaţii au exploatat bunurile deţinute cu rea-credinţă, cunoscându-se de către aceştia viciile “titlului” prin care au dobândit bunurile. Mai mult, deşi cunoşteau că nu sunt proprietarele bunurilor menţionate, deţinând titluri frauduloase, şi în pofida prevederilor statutare care stabileau caracterul inalienabil al patrimoniului, persoanele cu funcţii de conducere din cadrul acestora, au procedat la vânzarea unor active imobiliare, în unele dintre cazuri contractele fiind desfiinţate pe cale judecătorească.

Înfiinţată fără documente de proprietate, SC “SIND România” SRL se divide în anul 2010, pentru interesele proprii ale liderilor Confederaţiilor sindicale, în patru societăţi comerciale, pentru a da mai uşor posibilitatea unora şi/sau altor structuri de interese economice şi nu numai, să îşi apropie în scopul îsuşirii în proprietatea lor a unor imobile din acest patrimoniu.

Conform art.65 pct. 1 al Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, bunurile aduse ca aport de asociaţi devin proprietatea societăţii din momentul înmatriculării.

Asociaţii nedeţinând un titlu de proprietate valabil asupra bunurilor, aceştia nu pot transmite în mod valabil proprietatea către societatea comercială constituită.

În demersul nostru către Guvernul României cerem să se constate că aceste acte sunt lovite de nulitate absolută, pentru că la încheierea lor a fost nesocotită o dispoziţie imperativă şi prohibitivă a legii şi a regulilor de convieţuire socială şi anume a dispoziţiilor imperative la dobândirea proprietăţii, precum şi că acestea au fost încheiate cu fraudarea legii. Solicitarea noastră are în vedere ca prin ordonanţă de urgenţă să fie anulate H.G. care transferă la terţe persoane proprietăţi ale UGSR realizate exclusiv din cotizaţia membrilor de sindicat.

În art. 5 Cod civil, se precizează “nu se poate deroga prin convenţii sau dispoziţii particulare de la legile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri”. De asemenea, art. 966 dispune că “obligaţia fondată ca o cauză nelicită nu poate avea nici un efect” iar art. 968 prevede că o cauză” este nelicită când este prohibită de legi, când este contrară bunelor moravuri şi ordinii publice”. Aşadar, voinţa juridică trebuie să respecte legile care interesează ordinea publică.

Dispoziţiile legale care interesează ordinea publică sunt, în totalitatea lor, norme imperative, de la care nu se poate deroga prin act juridic, sub sancţiunea nulităţii absolute.

De asemenea, art. 44 din Constituţie prevede că proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod legal de lege, indiferent de titular.

În consecinţă, încheierea oricăror acte cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legii referitoare la dobândirea proprietăţii constituie o  atingere gravă adusă interesului general privitor la securitatea relaţiilor sociale în materie.

De asemenea, se socoteşte fraudă la lege, când anumite norme legale sunt folosite nu în scopul în care au fost edictateci pentru eludarea altor norme legale imperative, cu alte cuvinte o nesocotire ocultă a legii, prin abaterea de la dispoziţii legale, de la sensul şi spiritul lor.

Înstrăinarea şi fraudarea patrimoniului U.G.S.R. de către C.N.S.L.R FRĂŢIA, Cartel Alfa, C.S.D.R şi B.N.S s-a efectuat în baza protocolului din 07.12.1990 astfel:

Consiliul de administraţie al Convenţiei Naţionale pentru administrarea patrimoniului Sindical Comun” nu are legitimare statutară şi nici juridică, nefiind înregistrată ca structură sindicală conform legislaţiei în vigoare. Consiliul este prin definiţie organul de conducere al unei structuri (organizaţie) care prin statutul propriu confirmat de justiţie devine personă juridică cu drept de reprezentare.

Reglementarea organizării şi funcţionării juridice a structurilor sindicale este dată de lege şi statutul organizaţiei, nu de convenţii, protocoale şi tot felul de acorduri care au acoperit constituirea de grupuri organizate care au acţionat pentru furturi şi fraude. Această convenţie este precedată de procesul verbal din 04.07.1990, al cărui scop s-a dovedit a fi trecerea nelegală a patrimoniului U.G.S.R, în administrarea unui organ sindical ales nestatutar la Congresul din 28-29 iunie 1990.

Menţionăm că, în baza încălcării grave a Legii nr. 52/1945, Legea nr. 54/2003 prin substituirea persoanei juridice legale C.G.M.-U.G.S.R, Confederaţiile sus amintite au constituit organisme ale unor aşa-zise grupări sindicale, exemplu Convenţia şi Protocolul din 07.12.1990 şi au emis ulterior documente care să acopere abuzurile şi fraudele financiare privind patrimoniul U.G.S.R.

În concluzie, evoluţia social istorică a mişcării sindicale din România evidenţiază că, în perioada 1945-1991 mişcarea sindicală din România s-a organizat în baza Legii nr. 52/1945 şi a Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87/1948-privind dreptul şi libertatea sindicală, ratificată şi de către Guvernul României.

Respectiva Convenţie O.I.M. obligă în plan internaţional toate statele, indiferent de regimul politic, ca prin legislaţia naţională să respecte drepturile şi libertăţile sindicale privind organizarea şi funcţionarea statutară şi juridică a sindicatelor.

Statutar organizarea şi funcţionarea sindicatelor din România a structurat la nivel naţional existenţa unei singure Confederaţii, respectiv C.G.M (Confederaţia Generală a Muncii) care indiferent de denumirea adoptată de către Congrese, în perioada 1945- 1991 a perpetuat succesiv şi calitatea de persoană juridică a C.G.M. ( 1945-1966) şi de U.G.S.R. din 1966 şi până în prezent, conform statutelor adoptate de Congresele din 1966, 1971, 1976, 1981, 1989,2010, fapt confirmat şi de scrisoarea Guvernului României nr. 6614/02.06.2009 şi a Ministerului Muncii nr. 254/DDSNN din 21 .06.2010 pe care le anexăm.

În conformitate cu chemarea către ţară lansată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale în decembrie 1989, la sediul U.G.S.R. s-a constituit Comitetul Naţional pentru Organizarea Sindicatelor Libere al U.G.S.R., care a elaborat, adoptat, comunicat şi difuzat în toată ţara Platforma Program ce a stat la baza reorganizării activităţii şi conducerii sindicatelor din România.

U.G.S.R. a fost singura structură socială care nu a fost dizolvată sau desfiinţată.

Sindicatele au constituit un capitol distinct în Platforma Program a F.S.N. (Frontul Salvării Naţionale) prin care se reglementa locul şi rolul sindicatelor în democraţia socială ca una din principalele componente ale societăţii civile. ( comunicatul către ţară al C.F.S.N.).

Luând în considerare gravitatea faptelor prezentate, a tergiversării luării unor măsuri legale din partea factorilor de decizie din ţară din motive total subiective, în vederea stabilirii unor relaţii eficiente de parteneriat cu Guvernul  pentru a clarifica unele_ probleme care nu au putut fi menţionate în această scrisoare, Biroul Executiv al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, cu respect, vă solicită în regim de urgenţă o audienţă la nivelul Primului Ministru.

Ne exprimăm sincer convingerea că, împreună vom putea consolida coeziunea socială şi naţională în interesul tuturor românilor, îndatorire fundamentală pentru actuala generaţie şi pentru cele care ne vor urma.

PREŞEDINTE UGSR,

Dl. Ştefan CĂLINESCU